Pașaport românesc 1945 supraviețuitor evreu din Cluj Holocaust

Pașaportul dr. József Sebestyén eliberat de Legațiunea României în Elveția, 1 mai 1945.

Cu mențiunea olografă: „Titularul acestui pașaport urmează să facă la înapoierea sa în țară dovada cetățeniei sale române cu acte oficiale indiscutabile, de oarece (sic!) acestea îi lipsesc în momentul de față, el făcând parte dintr’un grup de deportați și refugiați din Ungaria și Germania”. Povestea lui J. Sebestyén, a listei lui Kasztner și a mențiunii se află în continuare.

József Sebestyén (n. 1884, Cluj – d. 1966), avocat, unul dintre cei șase copii ai lui David Smil și al Carolinei. Tatăl său, David (care și-a maghiarizat numele din Smil în Sebestyén), a fost unul dintre marii antreprenori în construcții care au activat la Cluj, ridicând o seamă de edificii importante care există până azi. În mod particular pentru istoria lui József interesează Spitalul Evreiesc din Cluj, care a putut fi ridicat numai după ce David a donat terenul pe care acesta să se construiască (azi pe același loc se află Clinica Medicală III din oraș). După inaugurarea spitalului, József va fi numit președinte de onoare, iar ulterior va activa ca președinte al consiliului de administrație al spitalului, deși desfășura în paralel activitate de avocat. Din anul 1918 este președinte al Comunității evreiești ortodoxe din Cluj, funcție pe care o păstrează și în perioada interbelică. În anul 1944, în momentul în care Ungaria începe pregătirile pentru a-i preda Germaniei pe evrei pentru a fi uciși în lagărele de exterminare naziste (incluzând evreii din Transilvania sub administrație maghiară după data de 30 august 1940, din partea cedată de România în urma Diktatului de la Viena), Rezső (Rudolf) Kasztner, jurnalist și avocat evreu din Cluj și membru al Comitetului de Ajutor și Salvare (Va’adat Ezrah Vehatzalah în ebraică), începe acțiuni pentru a salva de la moarte sigură un număr de evrei, dintre care o parte din Cluj, incluzându-l pe J. Sebestyén și pe soția acestuia. Kasztner negociază personal cu SS-Obersturmbannführer Adolf Eichman, unul dintre principalii organizatori ai Holocaustului, pentru a salva de la deportare un număr de 1.685 evrei. Pentru viața acestora s-a cerut de către însuși Heinrich Himmler suma de 1.000 dolari americani de persoană, sumă care a fost plătită de către cei care urmau să fie exceptați de la deportare. Cei 1.685 evrei salvați astfel de la trimiterea în lagărele naziste, printre care și J. Sebestyén, au ajuns după multe peripeții în Elveția, unde au rămas până la sfârșitul războiului. Trenul în care au fost îmbarcați cei peste 1.600 evrei, format din 35 vagoane pentru vite, a plecat de la Budapesta la data de 30 iunie 1944, odată cu alte trenuri în care se aflau evrei care au fost trimiși în lagărul de exterminare de la Auschwitz. După câteva săptămâni pe drum, cu numeroase ocoluri, unul dintre ele ducând chiar la lagărul de exterminare de la Bergen-Belsen, evreii lui Kasztner au ajuns în Elveția. Legația Română de la Berna i-a eliberat lui J. Sebestyén pașaportul de față, cu toate că din punct de vedere legal acesta era la data respectivă supus ungar, motiv pentru care se va fi făcut mențiunea în pașaport. Cel mai probabil acesta invocase cetățenia română pe care o avusese până în august 1940 pentru a primi acest pașaport. După întoarcerea în țară a fost ales în anul 1946 președinte de onoare al aceluiași Spital Evreiesc din Cluj, funcție pe care deținut-o până în anul 1948, la naționalizarea comunistă. Kasztner a fost ucis de evrei, în stradă, la Tel Aviv în anul 1957 pentru acuzația de colaboraționism cu naziștii, pentru că deși i-a salvat pe cei 1.685, nu i-a prevenit pe restul de cca 800.000 evrei din Ungaria (și din Transilvania ocupată) despre ceea ce avea să urmeze pentru a putea fugi la timp, considerându-se că din acest motiv unii care ar fi putut să se salveze într-un fel sau altul dacă ar fi aflat din vreme despre pericol au fost uciși.

Pașaportul este complet, cu 32 pagini, în stare foarte bună. Au fost scanate numai paginile care au completări făcute de autoritățile timpului. Eliberat pentru durata a 6 luni, cel mai probabil i-a servit lui J. Sebestyén în călătoria sa de întoarcere la Cluj.