Descriere

Notă scrisă, manu propria, de Alexandru Roman în anul 1895.

Luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, unul dintre semnatarii Pronunciamentului de la Blaj din anul 1868, unul dintre documentele de cea mai mare însemnătate istorică pentru națiunea română din Transilvania, care a dus la formarea Partidului Național Român, formațiune politică care a realizat 50 ani mai târziu Marea Unire a Transilvaniei cu România. Pentru implicarea sa în semnarea și publicarea Pronunciamentului, Alexandru Roman a fost condamnat la închisoare de autoritățile vremii.

Alexandru Roman (n. 1826, Aușeu, județul Bihor – d. 1897, Sebeș, județul Alba) – profesor universitar, publicist, deputat în Parlamentul de la Budapesta, membru fondator al Academiei Române, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania.

Studii primare și liceale la Beiuș și la Oradea. Studii universitare la Viena. Profesor la gimnaziul românesc „Samuil Vulcan” din Beiuș – a fost primul profesor care a ținut cursuri în limba română la acest liceu. Profesor universitar la Academia de Drept din Oradea (1851). Profesor de limba română la Universitatea din Budapesta (1862 – 1867). Membru fondator al Societății Literare Române (1866), ulterior devenită Academia Română. Fondator și redactor al gazetei „Concordia” (Budapesta, 1861, împreună cu Sigismund Pap) și „Federațiunea” (1868). În paginile ultimei va publica Pronunciamentul de la Blaj, pentru care va fi condamnat la închisoare. Deputat în Parlamentul de la Budapesta (1865 – 1888).

În anul 1868, în urma Compromisului Austriei cu Ungaria, intelectualii români din Transilvania, considerând amenințate drepturile națiunii române, redactează, semnează și fac public Pronunciamentul de la Blaj cu ocazia aniversării a 20 ani de la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848, în cadrul unei festivități organizate în același loc, în prezența a câteva zeci de mii de români. După Supplex Libellus Valachorum și Proclamația de la Blaj din 3/15 mai 1848, Pronunciamentul este al treilea document românesc ca importanță în lupta pentru drepturi naționale în Transilvania. În urma Pronunciamentului de la Blaj se va constitui Partidul Național Român, care în anul 1918 va realiza Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Textul Pronunciamentului de la Blaj din 3/15 mai 1868, inițiat de Ioan Rațiu și Gheorghe Barițiu și semnat de Alexandru Roman, alături de alți intelectuali proeminenți ai vremii:

„Inteligenţa română, adunată spre a serba aniversarea zilei

de 3/15 Maiu, celei atât de memorabile în analele naţiunii române,

pătrunsă de însemnătatea zilei, după terminarea serbării, a aflat cu

cale a se aduna întru o unire şi între marginile legii a discuta, atât

asupra situaţiunii politice prezente în care, în contra voinţei sale, se

vede aruncată pe sine şi naţiunea română, cât şi ca cetăţeni credincioşi augustului monarh şi mare-principe, cum şi ţării, asupra mijloacelor ce le consideră a fi sigur corespunzătoare spre delăturarea nemulţămirilor interne ce domnesc în naţiunea română din Transilvania şi să manifestă pe toată ziua, din toate unghiurile ţării; deci, preînştiinţând lucrul la locul competent, s’a întrunit spre scopul preamintit.

Întrunirea, formată în modul acesta, după desbatere, precum o

cerea momentul obiectului, face următoriul Pronunciament:

Considerând nemulţămirea generală; considerând pericolul prea

învederat în care ajunse naţiunea română, limba şi confesiunile ei,

prin starea prezentă a lucrurilor şi nemulţămirea provenitoare de aci; considerând, ca acesta din urmă (pericolul) nu se poate delătura, decât punându-se în vieaţă principiile de egalitate, atât naţională, cât şi confesională: din datorinţă cătră patria şi naţiunea noastră, cari sunt aruncate pe marginea unui abis şi nu se pot mântui decât prin mulţămirea justelor pretensiuni ale naţiunii noastre, — care face majoritatea precumpănitoare a locuitorilor Transilvaniei, — declarăm a rămânea neclătiți pe lângă principiile şi pretensiunile proclamate sărbătoreşte de națiunea română, în adunarea generală şi legală dela 3/15 Maiu 1848. Iar în special, că:

1. Ne pronunţăm pentru autonomia Transilvaniei, pe baza diplomei

leopoldine şi a sancţiunii pragmatice, cu atât mai vârtos, că şi autonomia ţărilor croato-slavone e recunoscută, deşi relaţiunile acelora cătră Ungaria au fost cu totul diferite de ale Transilvaniei.

2. Ne pronunţăm pentru reactivarea articolelor de lege aduşi în

dieta dela Sibiiu din anii 1863/64, prin ambii factori competenţi ai legislaţiunii, sancţionaţi de Maiestate, publicaţi şi puşi în vieaţă, prin cari articoli naţiunea română s’o înarticulat ca naţiune regnicolară, iar limba şi confesiunile ei, au fost garantate.

3. Ne pronunţăm pentru redeschiderea dietei transilvane, pe

baza unei adevărate representaţiuni poporale, după drept şi cuviinţă, în sensul votului dat de minoritatea română în dieta feudală dela Cluj din anul 1865. Dieta pestană noi nu o putem considera de îndreptăţită a face legi valide pentru Transilvania, nici pe transilvăneni, cari poate vor fi şezând într’ânsa, de representanţi legali al ţării noastre.

Fiindcă între împrejurările presente nu ne-a rămas alt teren pentru a câştiga, încuviinţare şi valoare convicţiunilor noastre politice, ne restrângem la descoperirea lor pe calea publicităţii ca cel puţin în

modul acesta să ne împlinim datorinţa de cetăţeni, nizuind totodată a face şi un serviciu regimului, prin descoperirea francă a nemulțămirii, provenitoare din purcederea dânsului în afacerile Transilvaniei.

Blaj, 3/15 Maiu 1868″

Textul notei:

„Alexandru Romanu

Profesor de universit

cu socia sa.

Multiamindu-ve pentru amicabila aducere a minte, ve dorimu si noi d’in inima annulu nou cu fericire!

Bp. 1895″

Mărime 11/7 cm.

Notă: toate articolele vândute de SC Historiarum SRL sunt articole vechi, care au fost folosite și au urme de utilizare în diferite grade, respectiv pot avea imperfecțiuni. Numărul și varietatea acestora fiind diferite de la un articol la altul, este imposibilă descrierea exactă a tuturor. În cazul în care la primirea articolului calitatea acestuia nu vă mulțumește, beneficiați de garanția de returnare, conform legii românești în vigoare, în termen de 14 zile de la primirea coletului. Pentru condițiile de returnare vezi aici: https://historiarum.ro/retur/