Descriere
Documentul de față, dat la 18 iunie 1852 la Cluj de episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Kovács Miklós, anunță vizita în Ardeal a împăratului Franz Joseph al Austriei și programul acesteia, care prevedea sosirea acestuia la Deva, apoi plecarea la data de 20 iulie peste Săcărâmb la Brad și Abrud, iar în continuare la 21 ale lunii la Roșia Montană și Detunata, Zlatna și Alba Iulia, trecerea prin Sibiu, în 26 ajungerea la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc, în 27 la Odorheiu Secuiesc și Sighișoara, în 28 Târgu Mureș și Bistrița, în 29 Dej, Gherla și Cluj, apoi peste Dej la Baia Mare, la 1 august Cavnic, Sighetu Marmației, apoi peste Munkács spre Viena.
Era prima vizită în Transilvania a tânărului împărat Franz Joseph, în vârstă de doar 21 ani, urcat pe tronul imperial în toamna anului 1848, în plină revoluție. Aflând de vizita împăratului în Ardeal, Avram Iancu, însoțit de Simion Balint și Mihai Andreica, foști prefecți (generali) ai legiunilor Auraria Gemina, Auraria et Salinae, respectiv a Zarandului în timpul revoluției de la 1848/49, intervine la Sibiu pe lângă Schwarzenberg, guvernatorul Transilvaniei, ca să modifice traseul vizitei în așa fel încât acesta să treacă prin Vidra de Sus, satul natal al lui Avram Iancu, pentru ca eroul moț să se întâlnească cu împăratul și să îi arate locurile unde a dat grelele lupte din timpul revoluției. Documentul de față indică traseul așa cum fusese prevăzut inițial, deci inexact față de cum s-a desfășurat în realitate. Avram Iancu reușește să obțină modificarea lui, astfel încât vizita împăratului va începe la Deva, dar în loc să urce spre Abrud de la Brad, el va merge peste Baia de Criș, va ajunge la Hălmagiu, de unde va urca pe Muntele Găina, unde era prevăzut să se întâlnească cu Avram Iancu, iar de acolo spre Câmpeni și Abrud. Vizita va începe nu în data de 20 iulie, ci în 21 iulie, o altă inadvertență a documentului față de cum s-au întâmplat lucrurile. Să lăsăm cronica să vorbească, spunându-ne cum a fost primirea împăratului, așa cum au organizat-o și văzut-o cei care au participat la ea. Simion Balint: „Eu am primit a doua zi după intrare pe Majestate la locul numit Dealu Mare, între Brad și Băița, cu trei fete de român îmbrăcate în costum național muntenesc [al locuitorilor de la munte – n.n.], Cecilia, Maria și Nina Mihali, cu cuvântarea care o a-ți cetit, în limba germană. Aceasta era la 9 ore dimineața. De aici am urmat pe Majestatea Sa la Brad, Baia de Criș, iară la 12 ore în Hălmagiu; la 1 oră plecă de aici și la 3 fu în Gălina [pe Muntele Găina – n.n.]. Acolo fu prânz, la care luai și eu și Axente [fostul prefect al Legiunii Prima Blasiana la 1848] parte”. Mihai Andreica: „(Avram Iancu) mi-a dat patru stindarde, m-a instruit ce am de făcut la primire în muntele Găina, și în urmă mi-a zis că eu cu călăreții și stindardele să merg mai departe din Găina înaintea împăratului.” Mama lui Avram Iancu „îl întâmpină pe împărat tot pe pisc, fluturând un steag alb, în fruntea unui banderiu de amazoane călări”. Iancu este de negăsit, el nu se prezintă la întâlnirea cu împăratul, deși a depus foarte multe eforturi pentru organizarea primirii acestuia. Tradiția populară spune că întâlnindu-l pe Iancu unii moți, i-au spus să ia un cal ca să meargă degrabă în calea împăratului, dar că acesta ar fi spus că în loc de cal, să i se aducă o vacă și pe ea îl va întâmpina pe monarh; desigur, un semn de dispreț profund față de Franz Joseph. Aceeași tradiție populară spune că Iancu ar fi refuzat întâlnirea spunând că „un bolund cu un mincinos n-au cum se-nțelege”, bolundul (nebunul) fiind el, Avram Iancu, iar mincinosul Franz Joseph, care nu își ținuse promisiunile din anii 1848-1849 când promisese delegației române drepturi pentru românii din Transilvania. Real rămâne faptul că Avram Iancu a obținut modificarea traseului vizitei împăratului și că nu s-a prezentat la întâlnirea cu acesta, o palmă simbolică pentru cel care nu își ținuse promisiunile față de românii transilvăneni.
Format 35/22,5 cm. Stare excepțională.
