Școala de perfecționare a călăreților, Jucu, județul Cluj, 1934

250 lei

Stoc epuizat

Descriere

Școala de perfecționare a călăreților, Jucu, județul Cluj, 1934.
Așezați pe scaune, de la stânga la dreapta:
  • Böhm;
  • neidentificat;
  • profesor universitar Vasile Pârvulescu, Facultatea de Agronomie, șef al Serviciului sanitar veterinar al Ţinutului Someș;
  • P. Taraza – inspector general zootehnic;
  • general Nicolae Portocală;
  • consilier zootehnic V. Dinescu;
  • Petre Spânul, directorul Hergheliei de Stat și Depozitul de Armăsari Bonțida;
  • Szabó Ioan;
  • neidentificat.
Pe rândurile din spate, în picioare, cursanții.
Petre Spânul (n. 1894, Vicovul de Jos, județul Vaslui – d. 1962), medic veterinar, inginer agronom, director, profesor universitar, rector, membru corespondent al Academiei Române.
Absolvent la Institutului militar medical veterinar din Viena (1917). Participă la Primul Război Mondial ca sublocotenent medic veterinar într-un regiment austro-ungar de ulani. Subdirector al hergheliei de la Rădăuți la începutul anilor 1920. Director al Hergheliei de Stat și al Depozitului de armăsari de la Bonțida, județul Cluj (1924). Inginer agronom (1936, Cluj). Inspector general zootehnic (1939), însărcinat cu îndrumarea tuturor instituțiilor zootehnice din România. Condamnat la moarte, în contumacie, de autoritățile ungare (1940) pentru că a evacuat în România, peste granița vremelnică impusă de Diktatul de la Viena, toate animalele de la herghelia de la Bonțida, care includeau valoroasele exemplare de cai din rasa Furioso Northstar. Conferențiar suplinitor la Facultatea de Medicină Veterinară din București (1947). Profesor universitar și rector al Institutului de Zootehnie și Medicină Veterinară din Arad (1948-1951). Profesor universitar la Facultatea de Zootehnie (1955). Membru corespondent al Academiei Române (1955). Decorat cu „Coroana României” în grad de cavaler (1922), „Steaua României” în grad de ofițer (1929), „Coroana României” în grad de comandor (1938) și „Meritul Agricol” în grad de cavaler (1938).
Nicolae Portocală (n. 1860 – d. 1938). General român. Fiu al unei familii de greci veniți Insulele Ionice în zona Râmnicu Sărat. Soldat voluntar, respectiv sergent în Regimentul 6 Călărași (1880). Mutat la Regimentul 1 Roșiori (1882-1884). Șef de promoție al Școlii Speciale de Cavalerie din București (1891). Studii la Școala de Aplicație a Cavaleriei de la Saumur, Franța (1893-1894). Stagiu în Regimentul 6 Dragoni francez (1894). Instructor de echitație, de călărie de carier la Școala Specială de Cavalerie de la Târgoviște (1895-1898). Comandant de escadron în Regimentele 2 și 4 Călărași și 3 Roșiori (1898-1899). Instructor, profesor la Școala Specială de Cavalerie (1899-1905). Ajutor de comandant al Regimentului 4 Roșiori (1905-1908). Comandant al Școlii Speciale de Cavalerie (1909-1912). Comandant al Școlii Militare de Cavalerie de la Târgoviște (1912-1914). Comandant al Regimentului 8 Roșiori (1914), 6 Călărași (1914-1915), 4 Roșiori (1915-1916) și al Brigăzii 2 Roșiori (1916-1917). Participă la Primul Război Mondial la comanda Brigăzii 2 Roșiori. Consilier tehnic la Școala de Cavalerie de la Oradea (1919-1920). Director de călării la Școala de Cavalerie de la Sibiu (1920-1921). A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, clasa a V-a (1904), „Coroana României”, clasa a IV-a (1912), „Răsplata Muncii”, „Coroana României” în grad de comandor cu panglică de „Virtute Militară” și „Steaua României” în grad de comandor.
Mărime totală 27,5/23 cm, respectiv 17/12 cm fotografia în sine.
Notă: toate articolele vândute de SC Historiarum SRL sunt articole vechi, care au fost folosite și au urme de utilizare în diferite grade, respectiv pot avea imperfecțiuni. Numărul și varietatea acestora fiind diferite de la un articol la altul, este imposibilă descrierea exactă a tuturor. În cazul în care la primirea articolului calitatea acestuia nu vă mulțumește, beneficiați de garanția de returnare, conform legii românești în vigoare, în termen de 14 zile de la primirea coletului. Pentru condițiile de returnare vezi aici: https://historiarum.ro/retur/