Teza de doctorat a celui mai mare teolog român al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai importanți teologi ortodocși europeni, Dumitru Stăniloae, Viața și activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești, cu o prefață de V Loichița, decan, 1929, Cernăuți, editura autorului

Dumitru Stăniloae (n. 1903, Vlădeni, județul Brașov – d. 1993, București), preot, profesor, traducător, scriitor, membru titular al Academiei Române. Studii secundare la Brașov. Facultatea de Litere la București, continuată cu Teologia la Cernăuți. Doctor în Teologie la Cernăuți în 1928. Specializare în dogmă și istorie bisericească la Atena, Munchen și Berlin. Profesor la Academia Teologică Andreiană de la Sibiu. Preot (1932). Redactor al Telegrafului Român. Profesor la Facultatea de Teologie din București. Traduce timp de 45 ani Filocalia, în 12 volume. Aruncat în pușcăriile comuniste în anul 1958. Membru titular al Academiei Române (1991).