Constantin Leancă, unul dintre marii patrioți români basarabeni care au realizat Unirea Basarabiei cu România în anul 1918, deputat al României Mari, fotografie cu dedicația sa olografă, 1928, studio Vulâh, Bălți, Basarabia

Constantin Leancă (n. 1893, Movileni, Basarabia – d. 1942, Suhobezvodnaia, Rusia). Născut într-o familie de țărani români basarabeni. Mobilizat în armata rusă în anul 1915, participă ulterior la Primul Război Mondial pe frontul românesc. Anul 1917, cu căderea regimului țarist îl găsește la Odesa. Împreună cu alți patrioți români basarabeni aflați în oraș susține înființarea la Chișinău a Partidului Național Moldovenesc (PNM). În aprilie 1917, ajuns la Bălți, C. Leancă insistă pentru formarea PNM și autonomia Basarabiei în timpul participării la una dintre adunările poporale organizate de Ioan Pelivan. În același an devine președintele Zemstvei județene Bălți (zemstvă – formă rusească de guvernare locală înființată în anul 1864, aproximativ echivalente cu consiliile județene românești de azi). Președinte al Adunării Zemstvelor Bălți. Din această funcție, în anul 1918, susține, redactează și semnează, alături de alții, scrisoarea prin care cere imperios Unirea Basarabiei cu România. Între anii 1919-1940 este deputat al României Mari în 7 rânduri. Membru al Partidului Țărănesc din Basarabia. Din 1926 membru al Patidului Național Țărănesc (Ion Mihalache). După cedarea fără luptă a Basarabiei de către România în anul 1940 în urma raptului teritorial sovietic C. Leancă nu se salvează în țară și este arestat de NKVD după doar câteva zile. Pentru rolul său decisiv în Unirea Basarabiei cu România în anul 1918 este condamnat la 8 ani de închisoare. Moare la Suhobezvodnaia, Rusia, în urma relelor tratamente aplicate de NKD, în anul 1942.

Mărime 14/9 cm.