Erou Mircea Russu-Șirianu, fiul Constanței Hodoș, fiica prim-pretorului Constantin Taloș din Hălmagiu, scriitoare și al lui Ioan Russu-Șirianu, ziarist, deputat în Dieta de la Budapesta, fervent susținător al Memorandumului de la 1892

Erou Mircea Russu-Șirianu, fiul Constanței Hodoș, fiica prim-pretorului Constantin Taloș din Hălmagiu, scriitoare și al lui Ioan Russu-Șirianu, ziarist, deputat în Dieta de la Budapesta, fervent susținător al Memorandumului de la 1892.

Mircea Russu-Șirianu (1885, București – 1916, Turtucaia, Bulgaria).

În casa bunicului și a mamei sale din Hălmagiu Avram Iancu era un obișnuit și era una dintre puținele case în care acesta accepta să intre. Cu siguranță va fi auzit din gura mamei sale cum lui Avram Iancu îi plăcea cafeaua cu smântână, așa cum i-o servea însuși bunicul lui Mircea. Ajuns doctor în Drept după studii la Budapesta și Paris, Mircea militează din toate puterile pentru drepturile românilor din Transilvania. Prin originile sale și educația primită în familie, era puternic legat de zona Aradului și ajunge colaborator al ziarului „Românul” din orașul Arad. Colaborează și la alte publicații românești care susțineau Unirea cu România. Publică în 1916 cartea „La question de Transylvanie et l’unité politique roumaine”. Se întoarce din Franța și se înrolează în armata română în Regimentul 80 Infanterie. Va muri în bătălia de la Turtucaia ucis într-un bombardament de artilerie și având trupul zdrobit literalmente în atacul infanteriei bulgare, conform unui martor ocular, nu i se cunoaște locul mormântului, dacă va fi avut vreunul.

Trădătorul căruia îi scrie fără a ști că e trădător este colonelul Victor Verzea, asupra căruia nu merită să insistăm, a fost agent în serviciu austro-ungar, furnizând acestuia importante informații. Dovedit ca agent străin, condamnat la moarte și întemnițat la Văcărești în 1919, acesta este amnistiat în 1920.

Fotografie din anul 1915.

Mărime 14/9 cm.