Descriere
Locotenent Veniamin Gh. Cazacu cu calul său (în dreapta în fotografie) la Iași, 1921.
Cazacu Gh. Veniamin (n. 19 august 1897, Mitocu Dragomirnei, județul Suceava – d. 14 aprilie 1945, Tajov, Cehoslovacia). În 1916 trece din Bucovina Imperiului Austro-Ungar în România și se înrolează voluntar în armata română, ca supus străin (primește cetățenia română doar la 3 mai 1918, la Iași, prin Decretul Regal numărul 1016, „ca jertfitor conștient pentru temelia României Mari”), cu care participă la Marele Război, pentru care este decorat cu ordinele și medaliile vizibile în fotografie. Ajunge locotenent-colonel și comandant (la 25 februarie 1945) al Regimentului 3 Călărași purtat din Divizia 8 Cavalerie, cu care participă la Campania din Vest (cel mai probabil a participat și la Campania împotriva bolșevismului, dar nu am documentat-o cu certitudine încă). Este ucis în luptă la Tajov, Cehoslovacia, la 14 aprilie 1945. Este înmormântat la Cimitirul ostașilor români de la Zvolen, Slovacia. Avansat post-mortem la gradul de colonel în ziua în care a murit. Decorat post-mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, cu spade. Decretul Regal de acordare a Ordinului „Mihai Viteazul”, numărul 2469 din 4 august 1945, citează: „pentru eroismul și spiritul de sacrificiu, în luptele dintre Malahova și Taia”.
Mărime 13,5/11,5 cm.
