Ștefan Berechet, Iași, carte poștală către Constantin Bobulescu, 1935

Ștefan Berechet, Iași, carte poștală către Constantin Bobulescu, 1935.

Ștefan Berechet (n. 1885, Moșoaia, județul Argeș – d. 1946, Iași), Licențiat al Facultății de Teologie din București în 1909 și al Facultății de Drept din Iași în 1922. Doctor în Drept (Iași). Avocat în Baroul Chișinău (Basarabia) între 1926-1930. Profesor de limba română, limba rusă, limba bulgară la București și Chișinău. Profesor de Drept la Chișinău și Iași. A publicat lucrări privitoare la istoria bisericii și a organizării juridice românești în Evul Mediu, respectiv monografii de istorie a dreptului românesc.

Constantin Bobulescu (n. 1882, Vlădiceni, județul Iași – d. 1958, București), preot român ortodox, istoric specializat în istoria Moldovei. Studii la Iași, Roman și București. Pedagog la Seminarul Veniamin din Iași (1907). Diacon (1908). Preot (1912). Participă la Campania din Bulgaria din 1913 cu Regimentul 7 Roșiori din Iași. Numit spiritual la Seminarul Veniamin din Iași (1913-1921). Pe lângă activitatea de preot începe să se dedice intens cercetării istorice, fiind preocupat în special de istoria Moldovei. Se transferă la Biserica Sf. Ecaterina din București (1922). Se transferă la Biserica Tabacu din București (1924). Prin modul său de a lucra și de a fi și-a atras respectul oamenilor de cultură și de știință a vremii până-ntr-acolo încât Nicolae Iorga l-a propus în anul 1932 pentru a fi ales episcop al Hușilor. A desfășurat o bogată activitate ca istoric – 19 caiete însumând 2640 pagini cu informații documentare strânse de C-tin Bobulescu se află azi în arhiva Academiei Române, toate privind Moldova. A publicat peste 80 lucrări de istorie a Moldovei. A înființat împreună cu Ștefan Berechet din Iași revista „Spicuitor în ogor vecin” și a colaborat la „Lamura” și „Albina”. A fost membru în Comisia monumentelor istorice.